INTERPOL, CU ȘAIZECI ȘI DOUĂ DE ZILE ÎNAINTE DE PROCES

La 30 noiembrie 2018, un fax al Biroului Central Național al INTERPOL a intrat la Secția Întâi a Curții Provinciale din Bizkaia (DOC-0146, pp. 30-32). Căutarea internațională a fost activată. Mai rămâneau șaizeci și două de zile până la proces, fixat pentru 31 ianuarie 2019.

Să compună cititorul tabloul complet, pentru că fiecare element este documentat în acest portal: un om cu adresa sa certificată de AEAT în chiar acel an (DOC-0226), care declara și plătea impozite, pe care un judecător îl eliberase în câteva ore în 2017 tocmai pentru că era localizabil — transformat într-o semnalare INTERPOL cu săptămâni înainte de a se așeza pe o bancă a acuzaților la care intenționase mereu să ajungă pe propriile picioare.

La ce folosește INTERPOL împotriva cuiva care nu se ascunde? Răspunsul nu stă în eficiența polițienească — nu era nimic de găsit care să nu fie deja în registre —, ci în regia procesuală: acuzatul care intră în propriul proces precedat de o căutare internațională nu mai este un om de afaceri care disputează un dosar administrativ. Este „fugarul capturat”. Instanța, martorii și opinia publică îl primesc cu rolul deja atribuit.

Prezumția de nevinovăție nu se rupe doar în hotărâri. Uneori se rupe mai devreme, în regie. Iar această regie are date, faxuri și pagini.